Zonele marine protejate nu doar salvează natura, ci pot fi soluția pentru combaterea foametei la nivel global. Peste 3 miliarde de oameni își iau 15% din proteinele animale din alimente acvatice, iar protejarea oceanelor poate îmbunătăți semnificativ această situație.
Zonele marine protejate sunt arii ale oceanului recunoscute legal de guverne, unde activitățile umane sunt strict limitate – nu se poate pescui, construi, fora după petrol sau locui. Scopul este să lăsăm natura să se dezvolte în voie.
Cercetătorii de la World Wide Fund for Nature, Harvard Institute of Public Health și Duke University au analizat 234 de zone marine protejate din întreaga lume.
În peste 60% dintre cazuri, atât natura, cât și comunitățile locale au avut de câștigat: pescarii au prins mai mulți pești, veniturile localnicilor au crescut, accesul la hrană bogată în nutrienți s-a îmbunătățit, iar populațiile de pești s-au refăcut.
Doar 8% din oceanele protejate furnizează 14% din nutrienții esențiali proveniți din pescuitul marin la nivel global. ONU își propune să extindă aceste zone la 30% din oceane până în 2030, ceea ce ar putea avea un impact uriaș asupra alimentației mondiale.
Totuși, există și provocări. În Maldive, de exemplu, 80% din peștii de recif ajung în farfuriile turiștilor, nu ale localnicilor. În plus, schimbările climatice și poluarea continuă să amenințe ecosistemele marine, iar multe zone protejate nu sunt gestionate eficient, reiese dintr-un studiu publicat în One Earth.